Ne da emotii... ne face sa parem mici prin grandoarea lui.
E intesat de cadre medicale, de bolnavi, de aparate, de medicamente, de sali de operatie...dar mai ales...mai ales de INDIFERENTA. De unde atata indiferenta? Imi e greu sa'mi explic.. De unde atata egoism in fata unui suferind? Iar imi e greu sa'mi explic.
In aparenta, spitalul se presupune a fi locul in care oamenii bolnavi gasesc intelegere si sanse de vindecare, dar in esenta spitalul e centrul ocarilor, batjocurilor si a "glumitelor".
In loc sa primeasca compatimire, pacientii sunt tratati ca ultimii oameni...
De ce atata indiferenta? De unde? Cum a aparut?
Nu mai exista oameni cu suflet..sau poate nu mai vor sa aiba suflet..Nu mai exista oameni care sa faca ceva din pasiune si sa se dedice trup si suflet. Oamenii nu tin cont decat de bani. Sunt importanti, dar nu intr'o astfel de meserie...
Alegem sa fim medici nu pentru bani, ci pentru a oferi ajutor si pentru ca ne place sa fim noi cei care putem salva vieti, cei care putem oferi o sansa de viata...Alegem sa fim medici pentru ca noi suntem cei care concuram la premiul "cel mai bun dumnezeu de pe pamant".. Alegem sa fim medici pentru ca ne place asta...si ne bucuram atunci cand pe chipul unui suferind vedem un zambet..ne bucuram atunci cand readucem la viata o persoana aproape pierduta..ne bucuram atunci cand pacientii pleaca multumiti si sanatosi..
A fi medic inseamna a iubi omul si a'l ajuta...a fi medic inseamna a inlatura indiferenta..
