Profund... foarte profund... Doar ascultati si bagati la cap..
joi, 14 octombrie 2010
luni, 27 septembrie 2010
M'am gandit sa postez cateva citate din cartile pe care le citesc la un moment dat.
Si cum acum citesc "11 minute" a lui Paulo Coelho, iata cateva citate din carte, care mie mi'au atras atentia.
"Cand ne intalnim cu cineva si ne indragostim, avem impresia ca intreg universul este de acord. (...) Viata este foarte rapida; ii face pe oameni sa treaca de la cer la infern in cateva secunde."
"Desi scopul meu e sa inteleg dragostea... vad ca cei care mi-au atins sufletul n-au reusit sa-mi trezeasca trupul, iar cei care mi-au mangaiat trupul n-au reusit sa-mi atinga sufletul."
"Pot alege intre a fi o victima a lumii sau o aventuriera in cautarea comorii sale. Totul tine de felul cum imi voi privi viata."
"Viata inseamna salturi cu parasuta, inseamna risc, inseamna sa cazi si sa te ridici, inseamna alpinism, inseamna vointa de a ajunge in punctul tau cel mai inalt si a te simti nemultumit si nelinistit cand nu reusesti sa o faci."
"Spontaneitatea mea se vede ca i s-a parut fantastica. Totdeauna am pierdut cand am vrut sa par mai priceputa decat sunt: si cu asta, basta!"
"Am inteles de ce plateste un barbat pentru o femeie: vrea sa fie fericit. Nu plateste o mie de franci doar ca sa aiba un orgasm. Vrea sa fie fericit."
"Trebuie sa scriu despre dragoste. Trebuie sa gandesc, sa gandesc, sa scriu si iar sa scriu despre dragoste - altminteri sufletul meu nu suporta."
"Unsprezece minute. Lumea gravita in jurul a ceva ce dura unsprezece minute."
"Cand dorinta este inca in starea aceasta pura, barbatul si femeia se indragostesc pe viata, isi traiesc fiecare clipa cu respect si in mod constient, asteptand totdeauna momentul anume de a celebra apropiata binecuvantare."
"Am intalnit un barbat si m-am indragostit de el. Mi-am ingaduit sa ma indragostesc dintr-un motiv simplu: nu astept nimic. Stiu ca peste trei luni voi fi departe, el va fi o amintire, dar nu mai puteam suporta sa traiesc fara dragoste: ajunsesem la limita."
"Ne cunoastem numai cand ne gasim in fata propriilor noastre limite. (Sade)"
"Arta iubirii e ca pictura ta, necesita tehnica, rabdare si mai ales practica in cadrul cuplului. Necesita indrazneala, trebuie sa mergi dincolo de ceea ce s-au obisnuit oamenii sa numeasca "a face dragoste"."
"Nu invatam, pentru ca nu avem curajul sa-i spunem femeii: invata-ma cum e corpul tau. Nu invatam pentru ca nici femeia nu are curajul sa spuna: invata cum sunt eu."
"Am intalnit un barbat si m-am indragostit de el. Mi-am ingaduit sa ma indragostesc dintr-un motiv simplu: nu astept nimic. Stiu ca peste trei luni voi fi departe, el va fi o amintire, dar nu mai puteam suporta sa traiesc fara dragoste: ajunsesem la limita."
"Ne cunoastem numai cand ne gasim in fata propriilor noastre limite. (Sade)"
"Arta iubirii e ca pictura ta, necesita tehnica, rabdare si mai ales practica in cadrul cuplului. Necesita indrazneala, trebuie sa mergi dincolo de ceea ce s-au obisnuit oamenii sa numeasca "a face dragoste"."
"Nu invatam, pentru ca nu avem curajul sa-i spunem femeii: invata-ma cum e corpul tau. Nu invatam pentru ca nici femeia nu are curajul sa spuna: invata cum sunt eu."
Paulo Coelho - 11 minute
luni, 13 septembrie 2010
Azi...Maine...
Azi..iubesc mai mult ce am iubit ieri..iar maine voi iubi mai mult ce am iubit azi..
Azi..iubesc amintirile de ieri, iar maine voi iubi amintirile de azi..
Azi..iubesc emotiile de ieri, iar maine voi iubi emotiile de azi...
Azi..iubesc parfumul de ieri, iar maine voi iubi parfumul de azi..
Azi..te iubesc pe tine cel ce ai fost ieri, iar maine te voi iubi pe tine cel ce ai fost azi..
Mereu iubim ce n'am iubit atunci si mereu vom iubi ce nu iubim acum...
Asta e esenta din care e construit sufletul nostru...
miercuri, 21 aprilie 2010
sâmbătă, 17 aprilie 2010
luni, 5 aprilie 2010
Sarbatoarea cea Sfanta
Invierea Domnului ar trebui sa fie o sarbatoare care sa'si pastreze traditiile,dar cum noi inaintam in timp, de la an la an traditiile se pierd si raman doar simple amintiri, amintiri de cand eram copii, amintiri de cand parintii nostri erau copii... Vopsitul oualor de mult nu se mai reduce doar la vopseaua rosie care semnifica sangele Mantuitorului. Acum avem oua vopsite in toate culorile, de la portocalii sau galbene pana la albastru sau violet. Sau..ca sa ne usuram munca exista abtibilduri care sa imite foarte bine ouale incondeiate. Cozonacul se cumpara de la magazin,drobul la fel si uite asa am terminat si cu treaba de dinaintea Invierii Domnului. In noaptea de Inviere fugim repede la Biserica si luam Lumina Sfanta, ne impingem putin in drum spre iesirea din curtea bisericii, iar cuvintele ce ar trebui sa semnifice Invierea Domnului sunt rostite ca o simpla obisnuinta.
Ma intreb oare unde au disparut toate minunatele traditii de Paste? De ce am lasat sa se piarda traditia vospitului si incondeiatului oualor in Joia Mare? Unde sunt cozonacii bunicii, frumos inmiresmati si pe care'i mancam fierbinti de abia scosi din cuptor? Cine a lasat sa se piarda traditia in care mergeam la Biserica pentru a putea canta Prohodul? De ce slujba din noaptea de Inviere nimeni nu o mai asculta? De ce toti plecam inainte de a auzi primul "Hristos A Inviat!" ?
Am devenit atat de ocupati incat am uitat sa ne pastram si iubim traditiile. Ma gandesc ca sunt locuri poate uitate de lume in care traditiile sunt sfinte, sunt indeplinite ca la carte.
Desi anul asta nici eu nu am respectat traditia, m'am gandit indelung la acest lucru si imi pare nespus de rau ca uitam sa fim adevarati crestini.
Desi nu am respectat traditia si nu am avut cum sa'mi ajut mama sa vopseasca ouale..sau sa o conving sa faca cozonac, sau sa ma duc sa cant Prohodul, sau sa cant "Hristos A Inviat", pot spune ca am avut un Paste foarte frumos, pe care l'am petrecut alaturi de cei dragi. Si cu toate ca am stat in bucatarie in noaptea Invierii pana la ora 23 ca sa facem un gratar... si ca am mancat cu cateva minute inainte de a pleca la biserica, si chiar daca am "devastat" un apartament...stiu sigur ca m'am simtit foarte bine alaturi de cei dragi.
V'am pupat! Sper sa fi petrecut si voi Sfintele Sarbatori Pascale alaturi de cei dragi!
sâmbătă, 3 aprilie 2010
Paste Fericit!
luni, 29 martie 2010
AVATAR
Cat de curand m'am gandit sa ma uit si eu pana la urma la "filmul secolului", si anume "AVATAR". Dupa ce am ascultat parerile fiecaruia ca este un film foarte bun, ca'si merita banii, ca e "sooper mishto", ca e "cel mai tare film" si asa mai departe...ca sa nu mai adaug toate zvonurile de prin presa mi'am facut curaj si m'am uitat la film.
Ce'i drept nu am ramas profund impresionata decat de energia consumata pentru crearea filmului, care 75% e facut pe calculator si de efectele acestuia. Povestea filmului e una banal normala, in care finalul este unul fericit. Intr'adevar un SF romantic.
Filmul, zic eu, e dragut, povestea e draguta, dar.... si zic dar nu e filmul secolului si nici nu inteleg de ce atata valva pentru acest film.
Aceasta este parerea mea proprie si personala. Nu as incadra filmul in categoria filmelor bune, e doar un film "dragut".
Vizionare placuta celor care inca nu l'au vazut!
miercuri, 3 martie 2010
Trecutul...
Atunci cand nu am ce face sau cand sunt prea obosita...pur si simplu imi sprijin capul in maini...si ma departez incet incet de prezent si ma reintorc in trecut. Ma simt atasata de melodii care'mi aduc aminte de intamplari trecute..le iubesc.. Ma simt atasata de parfumuri cunoscute si care'mi trezesc acea senzatie de "am trait asa ceva"..
Imi place sa ma bucur de clipele petrecute acum cativa ani si simt cum amintirile imi vindeca sufletul atunci cand tristetea i'a luat locul bucuriei.
De ce evenimentele par mai importante si mai pline de incarcatura sentimentala atunci cand apartin de domeniul trecut? De ce stim sa ne bucuram de amintiri si nu de prezent? De ce iubim mai mult trecutul?
Iubim mai mult trecutul deoarece consideram ca e mai frumos si ca amintirile sunt "parfumul sufletului", dar si prezentul ar putea la fel de bine sa fie cel putin la fel de frumos...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

