Iata povestea ei...

Intr'o zi frumoasa de toamna tarzie, prietena ei cea mai buna a invitat'o in oras. Vroia sa mearga in barul cel nou, unde canta o formatie underground.  Niste prieteni le'au spus ca sunt foarte buni. S'au machiat, s'au aranjat si au plecat... Nici macar nu stia ca seara aceea va fi unica si ca'i va schimba viata. Barul arata ok, muzica era buna, iar baietii care cantau nu erau deloc rai, probabil aveau sa ajunga foarte cunoscuti in scurt timp.
Se distra si canta alaturi de prietena ei si nici macar nu a realizat ca langa ele era un tanar de vreo 26 de ani, care o fixa cu privirea de mai bine de jumatate de ora.
A facut cunostinta cu el si au schimbat cateva replici, nimic important. S'au despartit si si'au luat ramas bun.
Zilele au trecut...iar dupa o saptamana a primit un mail in care cineva ii marturisea ca s'a indragostit de ea. Nu era nimeni altul decat baiatul din bar. Au ajuns sa vorbeasca prin intermediul internetului (el locuia in alta tara) si asa a ajuns sa'i cunoasca viata si sa'l cunoasca pe el... Tot ce'si dorea acum era sa fi dat mai multa importanta acelei discutii din seara cand s'au cunoscut si spera ca va veni odata si ziua cand il va revedea si se va putea plimba cu el si'i va putea auzi iar glasul. Si anii au trecut... ea s'a maturizat, el s'a indepartat de ea.. ea s'a indragostit cu adevarat ... si intr'o zi viata avea sa'i dea iar sansa de a'l revedea pe baiatul din bar.
S'au reintalnit... el se schimbase, anii trecuti peste el isi faceau simtita prezenta, nici ea nu mai era pustoaica pe care el o stia, acum era mai matura, iubea cu adevarat. S'au plimbat ore in sir, si'au vorbit, si'au povestit si venise iar timpul sa se desparta. S'au imbratisat si si'au luat ramas bun.
Ea a plecat acasa, pe de o parte fericita ca l'a vazut, dar pe de alta parte regreta ceva... doar ca nu avea sa'si dea seama ce regreta, nu atunci. Amintirea parfumului lui a vegheat'o toata noaptea... 
Si zilele au trecut, iar... si nu au mai vorbit... si ea l'a uitat...Si asa s'a mai incheiat inca un capitol din viata ei, dar pe care l'ar fi redeschis oricand pentru a putea repara greselile care le'a facut...

Amintiri...

Ca in fiecare an, dupa ce trec sarbatorile de iarna, ma invalui in melancolie. Doar ca anul acesta a durat mai mult decat pana acum si asta pentru ca m'am pierdut in amintirile Craciunurilor Trecute...in mirosul bradului proaspat adus de'afara... in mirosul turtelor aduse de bunici...in traditia aceea din fiecare an in care in seara de Ajun ne strangeam toti si impodobeam Bradul, iar pe fundal se auzeau Sfintele Colinde... in emotia dinaintea venirii Mosului... In fericirea din ziua Craciunului la descoperirea cadourilor, parca mai multe si mai frumoase decat in anul precedent... In oboseala din seara Craciunului cand ajungeam acasa dupa ce colindam casele rudelor, care ne invitau la masa si la un pahar de vorba... bunici, matusi, unchi,veri... 

Nu pot uita mirosul lemnelor arzand in soba bunicilor care ne asteptau cu masa pusa si cu bunatati pentru cei mici si mari...nu pot uita mirosul placintei abia scoasa din cuptor si cafeaua facuta de bunica... nu pot uita jocurile cu verisorii mei... 

Acum lucrurile s'au mai schimbat, timpul a trecut, am crescut, nu'l mai asteptam pe Mosul, dar nu vom uita niciodata Craciunurile Copilariei. Ne adaptam la timpurile noi, ne strangem cu prietenii si petrecem pana dimineata...ne formam noi traditii...

Si uite cum deja a trecut aproape jumatate din luna ianuarie...timpul trece mai repede decat ne putem da seama si tot ce putem face este sa acumulam mai multe amintiri si sa deschidem cutiuta cu ele cand simtim nevoie...pentru cu "amintirile sunt parfumul sufletului" .

" In realitate, nimeni nu face "bine" si atat. Nici macar "good". Am avea de dat un raspuns lung, daca am sti ca intereseaza cu adevarat pe cineva ce mai facem. " (Mihaela Radulescu)

Total de acord. Cati dintre noi nu am fost intrebati ce facem, ca mai apoi sa ne dam seama ca de fapt nu am fost intrebati ce facem pentru ca este cineva interesat de persoana noastra, ci de ajutorul pe care'l poate oferi persoana noastra...?

De foarte mult timp relatiile de prietenie se bazeaza doar pe interes. Ajungi la un moment dat sa'ti pui intrebarea de ce o anumita persoana incepe sa te salute si sa te intrebe ce faci asa deodata... ajungi sa'ti pui intrebarea de ce s'a imprietenit cu tine, oare ce vrea?... oare care ii este interesul..? Si ghici ce, de multe ori ai dreptate; da, ai dreptate sa te intrebi care este motivul ascuns al unei simple intrebari "ce faci?".

Am incetat de mult sa mai cautam prietenii adevarati, care sa ne fie alaturi si la bine si la greu. Am incetat sa mai credem intr'o adevarata relatie de prietenie si tot ce implica ea. Daca ne implicam prea mult ajungem sa fim simple marionete in mainile asa zisilor prieteni, iar daca nu ne implicam deloc ajungem sa fim ignorati si criticati. Undeva la mijloc...uhm.. este imposibil , pentru ca asa sunt sufletele noastre, dupa legea "totul sau nimic". 

Asa ajungem sa suferim in tacere si sa stim ca in adancul sufletului nu e asa cum ar trebui, iar la suprafata sa iradiem de fericire. Ajungem sa raspundem cu "Bine" cand suntem intrebati, zi de zi ce facem, cand stim ca ar fi mult mai mult de spus.

SCRISOARE CATRE LICEENI DE TUDOR CHIRILA

Profund... foarte profund... Doar ascultati si bagati la cap..

M'am gandit sa postez cateva citate din cartile pe care le citesc la un moment dat.

 Si cum acum citesc "11 minute" a lui Paulo Coelho, iata cateva citate din carte, care mie mi'au atras atentia.

"Cand ne intalnim cu cineva si ne indragostim, avem impresia ca intreg universul este de acord. (...) Viata este foarte rapida; ii face pe oameni sa treaca de la cer la infern in cateva secunde."

"Desi scopul meu e sa inteleg dragostea... vad ca cei care mi-au atins sufletul n-au reusit sa-mi trezeasca trupul, iar cei care mi-au mangaiat trupul n-au reusit sa-mi atinga sufletul."

"Pot alege intre a fi o victima a lumii sau o aventuriera in cautarea comorii sale. Totul tine de felul cum imi voi privi viata."

"Viata inseamna salturi cu parasuta, inseamna risc, inseamna sa cazi si sa te ridici, inseamna alpinism, inseamna vointa de a ajunge in punctul tau cel mai inalt si a te simti nemultumit si nelinistit cand nu reusesti sa o faci."

"Spontaneitatea mea se vede ca i s-a parut fantastica. Totdeauna am pierdut cand am vrut sa par mai priceputa decat sunt: si cu asta, basta!"

"Am inteles de ce plateste un barbat pentru o femeie: vrea sa fie fericit. Nu plateste o mie de franci doar ca sa aiba un orgasm. Vrea sa fie fericit."

"Trebuie sa scriu despre dragoste. Trebuie sa gandesc, sa gandesc, sa scriu si iar sa scriu despre dragoste - altminteri sufletul meu nu suporta."

"Unsprezece minute. Lumea gravita in jurul a ceva ce dura unsprezece minute."

"Cand dorinta este inca in starea aceasta pura, barbatul si femeia se indragostesc pe viata, isi traiesc fiecare clipa cu respect si in mod constient, asteptand totdeauna momentul anume de a celebra apropiata binecuvantare."
"Am intalnit un barbat si m-am indragostit de el. Mi-am ingaduit sa ma indragostesc dintr-un motiv simplu: nu astept nimic. Stiu ca peste trei luni voi fi departe, el va fi o amintire, dar nu mai puteam suporta sa traiesc fara dragoste: ajunsesem la limita."
"Ne cunoastem numai cand ne gasim in fata propriilor noastre limite. (Sade)"
"Arta iubirii e ca pictura ta, necesita tehnica, rabdare si mai ales practica in cadrul cuplului. Necesita indrazneala, trebuie sa mergi dincolo de ceea ce s-au obisnuit oamenii sa numeasca "a face dragoste"."
"Nu invatam, pentru ca nu avem curajul sa-i spunem femeii: invata-ma cum e corpul tau. Nu invatam pentru ca nici femeia nu are curajul sa spuna: invata cum sunt eu."

Paulo Coelho - 11 minute

Azi...Maine...

Azi..iubesc mai mult ce am iubit ieri..iar maine voi iubi mai mult ce am iubit azi..

Azi..iubesc amintirile de ieri, iar maine voi iubi amintirile de azi..

Azi..iubesc emotiile de ieri, iar maine voi iubi emotiile de azi...

Azi..iubesc parfumul de ieri, iar maine voi iubi parfumul de azi..

Azi..te iubesc pe tine cel ce ai fost ieri, iar maine te voi iubi pe tine cel ce ai fost azi..

Mereu iubim ce n'am iubit atunci si mereu vom iubi ce nu iubim acum...

Asta e esenta din care e construit sufletul nostru...

Keri Hilson - I Like

Azi e ziua Keri Hilson :x

Keri Hilson - Slow Dance

Iubesc melodia asta :x ..

Sarbatoarea cea Sfanta

Invierea Domnului ar trebui sa fie o sarbatoare care sa'si pastreze traditiile,dar cum noi inaintam in timp, de la an la an traditiile se pierd si raman doar simple amintiri, amintiri de cand eram copii, amintiri de cand parintii nostri erau copii... Vopsitul oualor de mult nu se mai reduce doar la vopseaua rosie care semnifica sangele Mantuitorului. Acum avem oua vopsite in toate culorile, de la portocalii sau galbene pana la albastru sau violet. Sau..ca sa ne usuram munca exista abtibilduri care sa imite foarte bine ouale incondeiate. Cozonacul se cumpara de la magazin,drobul la fel si uite asa am terminat si cu treaba de dinaintea Invierii Domnului. In noaptea de Inviere fugim repede la Biserica si luam Lumina Sfanta, ne impingem putin in drum spre iesirea din curtea bisericii, iar cuvintele ce ar trebui sa semnifice Invierea Domnului sunt rostite ca o simpla obisnuinta.

Ma intreb oare unde au disparut toate minunatele traditii de Paste? De ce am lasat sa se piarda traditia vospitului si incondeiatului oualor in Joia Mare? Unde sunt cozonacii bunicii, frumos inmiresmati si pe care'i mancam fierbinti de abia scosi din cuptor? Cine a lasat sa se piarda traditia in care mergeam la Biserica pentru a putea canta Prohodul? De ce slujba din noaptea de Inviere nimeni nu o mai asculta? De ce toti plecam inainte de a auzi primul "Hristos A Inviat!" ?

Am devenit atat de ocupati incat am uitat sa ne pastram si iubim traditiile. Ma gandesc ca sunt locuri poate uitate de lume in care traditiile sunt sfinte, sunt indeplinite ca la carte.

Desi anul asta nici eu nu am respectat traditia, m'am gandit indelung la acest lucru si imi pare nespus de rau ca uitam sa fim adevarati crestini.

Desi nu am respectat traditia si nu am avut cum sa'mi ajut mama sa vopseasca ouale..sau sa o conving sa faca cozonac, sau sa ma duc sa cant Prohodul, sau sa cant "Hristos A Inviat", pot spune ca am avut un Paste foarte frumos, pe care l'am petrecut alaturi de cei dragi. Si cu toate ca am stat in bucatarie in noaptea Invierii pana la ora 23 ca sa facem un gratar... si ca am mancat cu cateva minute inainte de a pleca la biserica, si chiar daca am "devastat" un apartament...stiu sigur ca m'am simtit foarte bine alaturi de cei dragi.

V'am pupat! Sper sa fi petrecut si voi Sfintele Sarbatori Pascale alaturi de cei dragi!